Știința confirmă: consumatorii vor să fie „prieteni” cu brandurile preferate

Știința confirmă: consumatorii vor să fie „prieteni” cu brandurile preferate

Cine nu interacționează, cine nu comunică, pierde cursa către client. Într-o piață concurențială, au șanse de supraviețuire doar cei care, la nevoie pot fi haioși, serioși, empatici, profesioniști, rapizi, conciși în interacțiunea cu piața în care se „scaldă” consumatorul. În sfârșit, știința confirmă faptul că „dragostea” dintre client și brand există, doar că, de multe ori, rămâne neîmplinită din cauza lipsei de comunicare, la fel ca în telenovele.

Și acum, să trecem la lucruri serioase, cum ar fi studiul Tendera, o agenție specializată în analize și previziuni destinate susținerii strategiilor de branding, care arată că 63% dintre consumatori vor ca, prin comunicarea lor, brandurile să îi trateze ca pe niște prieteni apropiați. La citirea studiului brand managerii, PR-iștii sau directorii de marketing au răsuflat ușurați, dar după euforia momentului și-au dat seama că situația nu este chiar atât de roz. Chiar dacă e confortabil să vorbești cu un prieten, atunci când te adresezi și asculți mai mulți în același timp ai cam „îmbulinat-o”, din punct de vedere al comunicării strategice, bineînțeles. Pe lângă variabilele demografice, intervin cele de ton și abordare, determinate de comportamentul specific al grupurilor mai mult sau mai puțin numeroase de consumatori. Este absolut absurd să concepi mesaje personalizate pentru fiecare grup țintă, așa că este nevoie de un alt model de comunicare model folosit deja cu succes de artiști și trupe rock. Da, tratează-ți clienții ca pe un grup unitar de fani, dar nu fani care te urmăresc orbește ci fani a căror loialitate o cultivi continuu.

De cealaltă parte a baricadei, cei de care vorbeam mai devreme, respectiv brand managerii, PR-iștii și directorii de marketing, par să fie pe aceeași lungime de undă. Conform unui studiu Ascend2 64% dintre responsabilii de comunicare și marketing cred cu tărie că o intensificare a interacțiunii cu audiențele din online este una dintre prioritățile strategiei globale de comunicare din cadrul companiilor în care activează. Afirmațiile profesioniștilor în marketing și comunicare nu se opresc însă aici. Mai mult de jumătate dintre ei spun că o creștere a prezenței brandului pe care îl reprezintă pe social media este o parte integrată importantă a strategiei pentru online, în timp ce doar 25% se gândesc exclusiv la creșterea vânzărilor, în mod direct prin acțiunile pe care le desfășoară pe rețelele sociale.

Blogurile, unde sunt blogurile?

Tot batem „apa-n piuă” cu blogurile, spunem că orice firmă, oricât de mică ar trebui să folosească acest instrument pentru o comunicare activă cu audiența. Spre deosebire de rețelele sociale unde primează mesajele scurte și pătrunzătoare, publicul le vede, le trece cu vederea sau reacționează, unde totul se întâmplă repede, pe blog îl inviți pe client la tine acasă, îl inviți să se așeze confortabil în cel mai bun fotoliu pentru că urmează să îi povestești ceva care merită ascultat despre brandul tău, despre afacerea ta.

La o primă vedere ROI-ul unui blog întreținut nu se prea vede. Clientul, respectiv firma care își întreține blogul nu vede rezultate directe, ceea ce determină, mai devreme sau mai târziu o stopare a acestei activități. Percepția este contrazisă de știință care, printr-un studiu Halverson Group vine să încurajeze blogul „corporate”. Spicuim printre cifrele studiului și descoperim că durata de viață a unui articol publicat pe blog (perioada de timp în care acesta generează un plus de valoare și, implicit, vizite site-ului companiei) este de 24 de ori mai mare decât cele 30 de zile care erau acordate cu indulgență de către specialiștii și analiștii din domeniu.

Conform studiului, un articol publicat pe blog are nevoie de aproximativ doi ani pentru a-și atrage 99% dintre vizualizări. Peste 25% dintre vizualizări după perioada de 30 de zile în care, un articol este considerat eficient.

De ce ne-am uitat peste aceste cifre și de ce ele există? Ei bine, pentru că sunt generate de interacțiunea online a consumatorului cu brandurile. Fie că este vorba de rețelele sociale, de bloguri, sau de alte canale, consumatorul nu vrea doar produsul sau serviciul pe care un anume brand i-l oferă ci tânjește și după informația care vine cu acel bun, de valoarea pe care informația o aduce bunului. Pentru a fi convins un cumpărător, trebuie să i se câștige încrederea, iar în momentul în care brandul îi oferă transparență și libertate de interacțiune prin canale accesibile, nivelul de încredere crește direct proporțional.